Log in
Who is online?
In total there is 1 user online :: 0 Registered, 0 Hidden and 1 Guest None
Most users ever online was 18 on Wed Mar 01, 2023 5:42 pm
Statistics
We have 1651 registered usersThe newest registered user is lesn1k
Our users have posted a total of 558 messages in 467 subjects
Referat Radioastronomia
Page 1 of 1
Referat Radioastronomia
Download
Radioastronomia este o ramură a astronomiei . Ea studiază obiectele
cereşti cu ajutorul radioundelor emise de acestea . Radioastronomia a
luat fiinţă în 1931 când în urma cercetăriilor iniţale pentru originea
diferitior paraziti radio a fost identificata radiaţia radio a Caii
Lactee . În 1942 s-a descoperit radiaţia radio a Soarelui , iar în 1946 a
fost descoperită prima radiosursă cerească .
Radioastronomia este o ramură a astronomiei . Ea studiază obiectele
cereşti cu ajutorul radioundelor emise de acestea . Radioastronomia a
luat fiinţă în 1931 când în urma cercetăriilor iniţale pentru originea
diferitior paraziti radio a fost identificata radiaţia radio a Caii
Lactee . În 1942 s-a descoperit radiaţia radio a Soarelui , iar în 1946 a
fost descoperită prima radiosursă cerească .
Primii astronomi urmăreau cerul cu ochiul liber . În secolul al
XVII-lea au fost inventate instrumentele optice : luneta şi telescopul .
Primul care a folosit luneta pentru a observa cerul a fost italianul
Galileo Galilei . Primul telescop a fost realizat în 1961 de Isaac
Newton . Astăzi , cel mai frecvent aştrii nu sunt observaţi în mod
direct .
Fotografierea stelelor este folosită de la sfarşitul secolului al
XIX-lea . Faţă de ochi aceasta are un mare avantaj : o placă sau o
peliculă fotografică acumulează puţin câte puţin lumină primită . După
mai multe ore de expunere se pot fotografia aştrii mai putin luminoşi .
Dar placa sau pelicula degajată nu înregistrează decât o foarte mică
parte din lumină degajată . Acesta este motivul pentru care astăzi sunt
preferate aparate electronice mult mai sensibile . Imaginea apare pe un
ecran în apropierea unui telescop sau la mii de km de acesta .
Ochiul şi instrumentele optice sunt sensibile la lumină . Însă aştrii
emit şi radiaţii invizibile : unde radio , infraroşii , ultraviolete ,
raze x , raze gama . Aştrii cei mai reci emit îndeosebi radiaţii
infraroşii ; cei mai calzi sunt surse puternice de raze x şi
ultraviolete . Undele radio sunt captate de la sol cu ajutorul
radiotelescoapelor . Celelalte radiaţii sunt mai mult sau mai putin
oprite de atmosferă .
În medie , 77% din energia radiaţiei electromagnetice solare
interceptate de sisemul Pământ-atmosfera reprezinta energia radiaţiei
reflectate la niveleul superior al atmosferei iar restul receptionată la
suprafaţa Pământului . La Pământ ajung numai radiaţiile care nu sunt
absorbite sau reflectate de atmosfera Pământului . Radiatiile care
ajung pe Pământ se situează în domeniile de frecvenţă care constitiue
“ferestrele atmosferei” .
Radiatiile electromagnetice cu lungimile de undă cuprinse între 300 şi
750 mm ( radiaţiile vizibile sau optice ) nu sunt absorbite în atmosferă
şi ajung la suprafaţa Pământlui . Tot în acest domeniu pentru 2 , 3 , 5
, 10 şi 22 mm există încă 5 ferestre foarte înguste . Radiaţiile
hertziene cu lungimea de undă cuprinsă între 1 cm şi 30 m constituie
fereastra hertziană sau fereastra radio . Radiaţiile hertziene cu
lungimea de undă mai mare de 30 m suferă reflexia pe ionosferă .
Cu excepia câtorva planete care au fost vizitate de sonde spaţiale ,
tot ceea ce ştim despre aştrii se datorează luminii şi celorlalte
radiaţii emise de aştrii care ajung până la noi . Pentru aceasta
astronomii au pus la punct instrumente specializate de studiere a
luminii . Spectroscopul , de exemplu a permis studierea luminii emise de
stele şi reflectate de planete . Când lumina trece printr-un
spectroscop , se obţine o bandă în culorile curcubeului , strabatută de
dungi strălucitoare numită spectrul corpului .
De asemenea asronomii folosesc spectrografe pentru a fotografia direct
spectrele aţtrilor pe care îi ţin sub observaţie . Fotometrul permite
măsrarea intensităţii luminii primite de la aştrii şi deducerea
temperaturilor .
Luneta şi telescopul au în componenşa lor un tub în care se află un
sistem optic numit obiectiv , care este orientat spre cer . Obiectivul
este diferit pentru fiecare obiect în parte : cel al lunetei este format
dintr-o lentilă de sticlă iar cel al telescopului este o oglindă în
care se reflectă razele luminoase . Punând ochiul în spatele unui fel de
lupă , ocularul , observăm direct imaginea obţinută . În plus o putem
fotografia sau chiar înregistra şi analiza cu ajutorul aparatelor
electronice .
Radioastronomia este o ramură a astronomiei . Ea studiază obiectele
cereşti cu ajutorul radioundelor emise de acestea . Radioastronomia a
luat fiinţă în 1931 când în urma cercetăriilor iniţale pentru originea
diferitior paraziti radio a fost identificata radiaţia radio a Caii
Lactee . În 1942 s-a descoperit radiaţia radio a Soarelui , iar în 1946 a
fost descoperită prima radiosursă cerească .
Radioastronomia este o ramură a astronomiei . Ea studiază obiectele
cereşti cu ajutorul radioundelor emise de acestea . Radioastronomia a
luat fiinţă în 1931 când în urma cercetăriilor iniţale pentru originea
diferitior paraziti radio a fost identificata radiaţia radio a Caii
Lactee . În 1942 s-a descoperit radiaţia radio a Soarelui , iar în 1946 a
fost descoperită prima radiosursă cerească .
Primii astronomi urmăreau cerul cu ochiul liber . În secolul al
XVII-lea au fost inventate instrumentele optice : luneta şi telescopul .
Primul care a folosit luneta pentru a observa cerul a fost italianul
Galileo Galilei . Primul telescop a fost realizat în 1961 de Isaac
Newton . Astăzi , cel mai frecvent aştrii nu sunt observaţi în mod
direct .
Fotografierea stelelor este folosită de la sfarşitul secolului al
XIX-lea . Faţă de ochi aceasta are un mare avantaj : o placă sau o
peliculă fotografică acumulează puţin câte puţin lumină primită . După
mai multe ore de expunere se pot fotografia aştrii mai putin luminoşi .
Dar placa sau pelicula degajată nu înregistrează decât o foarte mică
parte din lumină degajată . Acesta este motivul pentru care astăzi sunt
preferate aparate electronice mult mai sensibile . Imaginea apare pe un
ecran în apropierea unui telescop sau la mii de km de acesta .
Ochiul şi instrumentele optice sunt sensibile la lumină . Însă aştrii
emit şi radiaţii invizibile : unde radio , infraroşii , ultraviolete ,
raze x , raze gama . Aştrii cei mai reci emit îndeosebi radiaţii
infraroşii ; cei mai calzi sunt surse puternice de raze x şi
ultraviolete . Undele radio sunt captate de la sol cu ajutorul
radiotelescoapelor . Celelalte radiaţii sunt mai mult sau mai putin
oprite de atmosferă .
În medie , 77% din energia radiaţiei electromagnetice solare
interceptate de sisemul Pământ-atmosfera reprezinta energia radiaţiei
reflectate la niveleul superior al atmosferei iar restul receptionată la
suprafaţa Pământului . La Pământ ajung numai radiaţiile care nu sunt
absorbite sau reflectate de atmosfera Pământului . Radiatiile care
ajung pe Pământ se situează în domeniile de frecvenţă care constitiue
“ferestrele atmosferei” .
Radiatiile electromagnetice cu lungimile de undă cuprinse între 300 şi
750 mm ( radiaţiile vizibile sau optice ) nu sunt absorbite în atmosferă
şi ajung la suprafaţa Pământlui . Tot în acest domeniu pentru 2 , 3 , 5
, 10 şi 22 mm există încă 5 ferestre foarte înguste . Radiaţiile
hertziene cu lungimea de undă cuprinsă între 1 cm şi 30 m constituie
fereastra hertziană sau fereastra radio . Radiaţiile hertziene cu
lungimea de undă mai mare de 30 m suferă reflexia pe ionosferă .
Cu excepia câtorva planete care au fost vizitate de sonde spaţiale ,
tot ceea ce ştim despre aştrii se datorează luminii şi celorlalte
radiaţii emise de aştrii care ajung până la noi . Pentru aceasta
astronomii au pus la punct instrumente specializate de studiere a
luminii . Spectroscopul , de exemplu a permis studierea luminii emise de
stele şi reflectate de planete . Când lumina trece printr-un
spectroscop , se obţine o bandă în culorile curcubeului , strabatută de
dungi strălucitoare numită spectrul corpului .
De asemenea asronomii folosesc spectrografe pentru a fotografia direct
spectrele aţtrilor pe care îi ţin sub observaţie . Fotometrul permite
măsrarea intensităţii luminii primite de la aştrii şi deducerea
temperaturilor .
Luneta şi telescopul au în componenşa lor un tub în care se află un
sistem optic numit obiectiv , care este orientat spre cer . Obiectivul
este diferit pentru fiecare obiect în parte : cel al lunetei este format
dintr-o lentilă de sticlă iar cel al telescopului este o oglindă în
care se reflectă razele luminoase . Punând ochiul în spatele unui fel de
lupă , ocularul , observăm direct imaginea obţinută . În plus o putem
fotografia sau chiar înregistra şi analiza cu ajutorul aparatelor
electronice .
Page 1 of 1
Permissions in this forum:
You cannot reply to topics in this forum
Mon Feb 25, 2013 9:12 am by Guest
» Ajuta Comunitatea
Sun Feb 24, 2013 3:36 pm by Guest
» Salut de la kalean
Wed Dec 19, 2012 5:16 pm by kalean
» firecracker
Sat Oct 20, 2012 3:14 am by 10th
» Ajuta Comunitatea in dezvoltare
Wed Jul 04, 2012 5:28 pm by Guest
» welcome........
Wed Jul 04, 2012 5:25 pm by Guest
» Cerere UnBan
Mon Jul 02, 2012 5:57 pm by Guest
» Astept potentiali clienti la componente IT si cel mai bun serviciu de gazduire din Romania!
Sat Jun 30, 2012 12:54 pm by Guest
» Cerere Rank
Fri Jun 29, 2012 10:15 am by Guest