Mouseul si tastatura

[MeG@DaN]

Mouse-ul

Maus este un dispozitiv de indicat pentru calculatoare care se
tine in mana si care consta dintr-un obiect mic echipat cu unul sau mai
multe butoane si modelat astfel incat sa stea in mod natural sub mana.
Partea inferioara a mausului contine un dispozitiv care detecteaza
miscarea mausului relativ la suprafata pe care sta. Miscarea 2D a
mausului este de obicei transformata in miscarea unui cursor pe ecran ,
astfel prin intermediul lui sunt comunicate informatii catre calculator.
Denumirea de maus provine din limba engleza (mouse) si inseamna
soarece. Aceasta denumire a fost atribuita deoarece firul modelelor
timpurii semana cu coada unui soarece si pentru ca miscarea cursorului
pe ecran seamana cu miscarea unui soarece.



Prin intermediul acestei figuri putem arata functionarea unui
maus .
Miscarea mausului invarte bila(1).
Cilindrii X si Y apuca bila si transfera miscarea (2).
Discurile opace au fante prin care trece lumina (3).
LED-uri cu infrarosu ilumineaza aceste discuri (4).
Senzorii capteaza pulsurile de lumina pentru a le converti in deplasari
pe cele doua axe (5).
Mausul a fost inventat de Douglas Engelbart la Stanford Research
Institute in anul 1963 dupa un vast test de utilizabilitate.
Dispozitivul a fost denumit si bug (in engleza, ceea ce inseamna
gandac), dar denumirea a disparut in favoarea celei de maus (mouse). A
fost unul din cele cateva dispozitive de indicat dezvoltate pentru
Sistemul On-Line al lui Engelbart NLS computer, care era un sistem atat
hardware cat si software. Celelalte dispozitive au fost dezvoltate
pentru a se folosi de alte miscari ale corpului; cum ar fi dispozitive
montate pe cap si atasate de barbie sau nas; dar in cele din urma mausul
a castigat datorita simplitatii si comoditatii sale.
Conform perioadei dezvoltarii tehhnologiei in crestere, au aparut
astfel de mausuri:
1 mausuri mecanice;
2 mausuri optice;
3 mausuri cu lazer.


Mausul optic Logitech iFeel foloseste un LED rosu pentru a
proiecta lumina pe suprafata urmarita.Suporterii mausurilor optice
pretind ca acestea functioneaza mai bine decat mausurile mecanice, nu
necesita intretinere si dureaza mai mult deoarece nu au parti in
miscare. Cu toate ca curatarea unui maus mecanic este foarte simpla,
mausurile optice nu au nevoie de intretinere, in afara de aceea de a
indeparta scamele care s-ar putea aduna sub emitatorul de lumina.
Suporterii mausurilor mecanice pe de alta parte, sustin ca mausurile
optice nu pot functiona corect pe suprafete transparente sau reflectante
(acestea incluzand multe mausepaduri comerciale, care pot provoca
indicatorul mausului sa se deplaseze necontrolat in timpul
functionarii), cu toate ca aceasta problema poate fi rezolvata prin
cumpararea unui mauspad adaptat mausurilor optice. Mausurile cu putere
de calcul a imaginilor mai slaba, au de asemenea probleme cu miscarile
rapide, dar mausurile performante urmaresc la viteze de peste 100 cm pe
secunda.Probabil cel mai puternic argument in favoarea mausurilor
mecanice este consumul scazut de putere in configuratii wireless. Un
maus mecanic wireless are nevoie de un curent electric de aproximativ 5
mA sau mai putin, spre deosebire de mausurile optice care au nevoie de
obicei de aproximativ 25 mA pentru a pune in functiune LED-ul sau dioda
laser. Mausurile optice mai vechi pot folosi si mai mult curent. Asta
poate conduce la o autonomie mult redusa si schimbari frecvente ale
bateriilor, facandu-le astfel nepotrivite pentru lucrul continuu.Este
important de observat ca, deoarece mausurile optice functioneaza pe baza
imaginii LED-ului reflectata de suprafata mauspadului, performanta lor
pe mauspaduri multicolore este uneori nesigura; mausurile mecanice nu
sufera de aceasta limitare.

Butoane

Spre deosebire de mecanismul de detectare a miscarii,
butoanele mausului s-au schimbat foarte putin, in principal variind in
forma, numar si plasament. Primul maus al lui Engelbart avea un singur
buton, dar curand numarul de butoane a fost crescut la trei. Mausurile
comerciale au intre unul si trei butoane, cu toate ca la sfarsitul
anilor 1990 cateva mausuri aveau cinci sau mai multe.Cele mai frecvente
sunt mausurile cu doua butoane. Cel mai obisnuit scop al celui de-al
doilea buton este de a invoca un meniu contextual in interfata
utilizatorului, care contine optiuni specifice elementului de interfata
peste care este pozitionat indicatorul. Aceasta este folosita de
sistemul de operare Microsoft Windows in configurarea lui implicita,
precum si altele. Butonul principal este pozitionat de obicei in partea
stanga a mausului.Pe sisteme de maus cu trei butoane, apasarea pe
butonul din mijloc este folosita pentru o actiune comuna sau un macro.
In Sistemul X Windows, clic pe butonul de mijloc copiaza continutul
bufferului primar la pozitia indicatorului. Multe mausuri cu doua
butoane sunt configurate sa emuleze...